Noua rută a imigranților spre Europa. Două ambarcațiuni, cu 220 de refugiați la bord, interceptate de Garda de Coastă din România

Polițiștii de frontieră au detectat, vineri seara, un pescador suspect în Marea Neagră, la aproximativ 24 de mile marine, în dreptul localității Sabla (Bulgaria), și la aproximativ 17 mile marine față de frontiera româno-bulgară, care se îndrepta spre apele teritoriale românești.

Ținta a fost identificată în jurul orei 20.30 ca fiind o ambarcațiune tip pescador având la bord aproximativ 120 persoane. Acestea au transmis mesaje de ajutor, recepționate de către MRCC Varna – instituție responsabilă în acest caz.

În acest caz, au fost informate, prin intermediul Forumului de Cooperare la Marea Neagră, autoritățile de frontieră bulgare și turce.

La aproximativ 5 mile marine distanță de marea teritorială, Garda de Coastă a acționat cu trei nave, reușind blocarea ambarcațiunii, până la sosirea navelor Gărzii de Coastă turce, care au preluat atât pescadorul, cât și persoanele.

De asemenea, pe Poliția de Frontieră arată că pe ambarcațiunea interceptată sâmbătă dimineață în Marea Neagră, la aproximativ o milă marină de frontiera maritimă comună româno-bulgară și de litoralul bulgăresc, navigând spre țărmul României, se aflau 97 de persoane, care au declarat că sunt cetățeni din Iran și Irak (40 bărbați, 21 femei și 36 de copii). Acestea vor fi preluate de polițiștii de frontieră, în timp ce pescadorul a fost escortat de navele Gărzii de Coastă, în siguranță, în Portul Mangalia.

Duminica trecută, polițiștii de frontieră ai Gărzii de Coastă au interceptat în Marea Neagră un pescador la bordul căruia se aflau aproape 87 de persoane, între care 23 de copii.

Refugiații caută noi rute către Europa de Vest, iar România a intrat și ea pe harta de tranzit. În ultima lună, două ambarcațiuni cu aproape 200 de oameni la bord, între care și mulți copii, au fost interceptate de paza de coastăși aduse în Portul Mangalia. A fost momentul în care România și-a dat seama că problema refugiaților nu mai poate fi ignorată,comentează ziarul italian la Stampa.

„Erau înfometați, stresați, copleșiți de călătoria extrem de dură prin care trecuseră. Au fost salvați, câțiva necesitând îngrjiri medicale. Dar nu știm unde au fost duși. România nu este o țară bogată care poate trata această problemă singură. Oamenii au început să se teamă”, susține reporterul Claudia-Andreea Corbu, de la ziarul Replica de Constanța.

Episodul s-a repetat, fiind vorba și de bărci mai mici. În urmă cu trei zile, o femeie din Aleppo, însărcinată în opt luni, a ajuns în România. Nimeni nu cunoaște numărul exact al celor care au debarcat, odată cu ea. Nu este ușor să obținii informații de la Garda de Coastă, mai notează ziarul din Italia.

„Avem 40.000 de rezidenți și 200.000 de turiști, în fiecare an. Nu suntem pregătiți. Nimeni nu mai traversează Grecia. Bulgaria și-a aliniat soldații la frontieră, la fel cum Ungaria a făcut la granițele cu Serbia și Croația. Prin urmare, rămânem noi poarta de intrare și au început deja să o încerce”, susține primarul din Mangalia, Cristian Radu.

În acest an, aproximativ 2.600 de imigranți au fost opriți la intrarea în România pentru tentativă ilegală de trecere a frontierei. În aceste condiții, Guvernul român se arată îngrijorat.

România ar fi trebuit să găzduiască până în acest an peste 4.000 de refugiați ajunși în Grecia și Italia dinspre Africa și Orientul Mijlociu, conform mecanismelor de relocare stabilite în 2015 de Comisia Europeană – așa-numitele „cote obligatorii” de refugiați, cărora România li s-a opus și a refuzat să le voteze, asemenea Ungariei, Cehiei și Slovaciei. Cu toate acestea, cifra refugiaților care au ajuns în România în baza acestor mecanisme de colaborare intracomunitare este mult mai mică, pentru că numărul refugiaților eligibili pentru mutarea în altă țară europeană este și el mult mai mic decât estimase inițial Comisia Europeană. Astfel, în România au fost trimiși până în prezent doar 710 persoane care au statut de refugiat și care au ajuns prin migrație ilegală în Italia și Grecia. Cei mai mulți provin din Siria, dar sunt și refugiați din Irak, Eritreea sau Yemen.